Tema generală a lunii Februarie:
Patru lecţii ale apostolilor Petru şi Pavel despre viaţa de rugăciune şi despre lucrul în echipă

Data: 23 februarie
Tema: Necesitatea lucrului în echipă
Text: Marcu 10:42-45; Fapte 18:1-5; Efeseni 4:11
Verset de aur: Efeseni 4.11-12. Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, profeţi; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, 12. pentru echiparea sfinţilor, pentru lucrarea de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos.

Ideea centrală: Isus şi teologia slujirii prin dăruire de sine, Pavel şi frumuseţea echipei care creează colaboratori de mare valoare.

 

Explicaţii contextuale și exegetice:

Mântuitorul Isus intervine pe subiectul conducerii într-o discuţie despre poziţii ierarhice începută de Ioan şi Iacov. Ei i-au cerut lui Isus, spre supărarea lui Petru şi a celorlalţi, să stea la dreapta şi la stânga lui Isus când va fi Isus „îmbrăcat în gloria sa”. Ucenicii înţeleseseră că Isus va veni, în cele din urmă, şi ca rege glorios, şi credeau că lucrul acesta se va întâmpla imediat după ameninţarea cu moartea pe cruce (Marcu 10:32-35); de aceea, au căzut în capcana asigurării unui viitor prin promiterea de poziţii de onoare la dreapta şi stanga tronului lui Isus. Reacţia de supărare a ucenicilor celorlalţi atrage atenţia că şi ei doreau, de fapt, acelaşi lucru şi că erau dezamăgiţi că Ioan şi Iacov le-au luat-o înainte.

Isus le-a atras atenţia că practica liderilor în societate este să îi subordoneze pe oameni în ascultare de tronul lor (domnii) şi să îi supună cu autoritatea lor (liderii). Domnul Isus le propune un alt model, cel al slujitorului care, fiind cel mai mare, le slujeşte şi le este de folos celorlalţi. Exemplul personal al lui Isus este exact de acest tip: fiind cel mai mare, Dumnezeu întrupat, Fiul omului vine să slujească, să răscumpere, să le dea o şansă de restaurare oamenilor, să îşi dea viaţa pentru ei. Într-un fel, Isus face echipă cu ei – şi cu noi (suntem numiţi „împreună lucrători cu Dumnezeu”, sau chiar „fraţi” ai lui Isus), în alt fel, Isus este unic în slujirea sa de mântuitor, deoarece este Cap al Bisericii, singurul care s-a dat pe sine ca Jertfă curată pentru ispăşirea păcatelor omenirii, singurul care este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu întrupat.

Mai departe, istorisirea mersului misiunii în Corint, din Fapte 18, constituie o bună ilustraţie a felului în care trebuie să funcţioneze o echipă de învăţători şi misionari creştini. Pavel a plecat din Atena şi a început o misiune în Corint. Aici a căutat şi a găsit o familie de evrei deveniţi credincioşi, pe Acuila şi Priscila, de origine din Efes. Ca să poată avea mijloace de a trăi şi de a prezenta evanghelia corintenilor, Pavel a început să lucreze cu această familie la confecţionarea corturilor, afacerea lor de familie. Formula aceasta de organizare ţinea cont de nevoia de subsistenţă, de asigurare a cooperării cu o familie locală, a condus la creşterea spirituală a familiei lui Acuila şi Priscila (care vor fi în stare să îl înveţe mai târziu pe Apolo), i-a asigurat lui Pavel o bază, o comuniune, o sursă de venit, un mijloc de integrare în societatea din Corint, ca să poată prezenta evanghelia şi să îi convingă pe corinteni de adevărul credinţei în Isus. Pavel a început cu cele mai abordabile locuri şi persoane, adică mergea în fiecare sâmbătă la sinagoga locală şi discuta acolo cu iudeii şi cu grecii interesaţi de iudaism.

Este interesant ce s-a întâmplat în continuare. Pavel îi chemase pe Timotei şi Sila din Macedonia să îl ajute, iar când aceştia au venit, modul de funcţionare al echipei misionare s-a schimbat. Se pare că Sila şi Timotei au intrat în schema începută de Pavel (muncă şi susţinere, apoi evanghelizare şi misiune), iar Pavel s-a dedicat doar predicării evangheliei. Aceasta arată sprijin reciproc, armonie în lucrul în echipă, punerea în valoare a darurilor fiecăruia, răspundere şi dedicare. Echipa este pe deplin funcţională.

 

Aplicații / considerente misiologice:

În mod general, s-ar putea încerca o definire a echipei ca o formă de colaborare între participanţi egali în decizie, cel puţin iniţial, şi specializaţi divers, care consimt să coopereze pentru un scop comun şi acceptă, pentru atingerea scopului, un plan comun de acţiune şi o structurare ierarhică simplă şi funcţională, care să îi ajute să acţioneze în diversitate şi unitate, în armonie, dinamic şi adaptabil, spre atingerea cu eficienţă a scopului propus (îndeplinirea programului de activitate adoptat). Echipa este esenţială pentru funcţionarea unei comunităţi. Chiar şi Biserica este un fel de echipă, imaginile consacrate fiind însă aceea de Trup, Trupul lui Hristos, sau aceea de Templu – Templul Duhului Sfânt, format din pietre vii.

Din punct de vedere al Bisericii şi al misiunii, exemplul Domnului Isus atrage atenţia că Dumnezeu este interesat în recuperarea şi restaurarea oamenilor, în mântuirea lor. De aceea, echipele de misionari, evanghelişti, pastori, trebuie să vadă că şi ele lucrează în cadrul aceluiaşi plan de mântuire început de Isus. De aceea nu subordonarea altora sau faţă de alţii trebuie să fie scopul sau metoda de misiune, ci cooperarea şi supunerea reciprocă (supuneţi-vă unii altora) în vederea vestirii evangheliei.

Ilustraţia echipei lui Pavel din Fapte 18 ne conduce la o analiză a lucrării noastre proprii în Biserică, a slujirii proprii. Fără nici un fel de conflict, Timotei şi Sila preiau nevoile lui Pavel şi îi acordă timpul necesar pentru o implicare deplină în evanghelizare. În momentul acesta amândoi au o implicare de tip diaconal. Este foarte interesant că în acest mediu de slujire, Timotei va deveni el însuşi un păstor important, de mare impact, foarte bun în formarea de echipe pastorale. Felul în care ştie Pavel să colaboreze îşi mai arată şi altfel efectele: Aquila şi Priscila învaţă şi ei să prezinte evanghelia alături de Pavel, vor găzdui biserici la ei acasă, în Efes, şi îl vor învăţa pe Apolo mai profund tainele credinţei, în Corint. O echipă bună naşte colaboratori de valoare, ucenici bine pregătiţi.

 

Întrebări pentru discuții:

1. Ştim să apreciem darurile noastre? Ce daruri ai? Ce daruri nu ai? Ce defecte ai?

2. Eşti gata să cauţi oameni cu talente şi abilităţi complementare pentru echipa ta, ca echipa să meargă bine? Ai astfel de oameni ca prieteni?

3. Ştim să fim adaptabili şi să folosim alternativ diverse feluri de lucru şi de echipă?

4. Cresc şi se dezvoltă în jurul nostru coechipierii noştri sau sunt oprimaţi de stilul nostru de conducere ori sunt împiedicaţi de obiecţiile noastre la lucrul în echipă?

5. Ce forme şi rol au ierarhiile în echipa ta? Cum asiguri armonia, colaborarea şi respectul reciproc?
Dr. Octavian Baban,
Pastor, Biserica Sfânta Treime, București
Membru al echipei de redactare a Calendarului de Studiu 2014

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Postat in: Studiu Biblic De catre: februarie 17, 2014