Titlul lecţiei: Biruitor în conflicte

Text: Faptele Apostolilor 19:8-41; 20:1-6 | Verset de aur: 1 Tesaloniceni 2:4

Ideea centrală: În viaţa de credinţă şi mai ales în lucrarea de vestire a Evangheliei credincioşii vor avea de înfruntat diferite conflicte, dar acestea pot fi biruite fără nicio îndoială dacă trăim în dependenţă deplină de Cristos şi acţionăm în baza Cuvântului Său.

Scop: Să ne încurajeze să fim biruitori în orice conflict în care este în joc soarta Evangheliei.

Explicaţii contextuale şi exegetice 

Acest paragraf din cartea Faptele Apostolilor descrie în mare parte cea de-a treia călătorie misionară a apostolului Pavel. Activitatea lui de misiune în această călătorie s-a desfăşurat preponderent în jurul oraşului Efes, loc în care apostolul a avut de înfruntat o serie de conflicte determinate de lucrarea sa misionară.

Trăindu-şi viaţa într-o dependenţă deplină de Domnul, umplut cu Duhul lui Dumnezeu şi acţionând cu credinţă în numele Domnului, apostolul Pavel a ieşit biruitor din toate conflictele cu care s-a confruntat pe câmpul de misiune.

Studiind pasajul acesta putem învăţa la rândul nostru cum să fim biruitori în conflictele care se pot ivi ca urmare a activităţii de propovăduire a Evangheliei sau datorită felului în care ne trăim credinţa.

1. Iminenţa conflictelor

Deşi apostolilor le-a fost încredinţat Adevărul, nu toată lumea şi-a deschis inima spre acceptarea acestuia, astfel că deseori au fost nevoiţi să facă faţă conflictelor.

De fapt, Domnul Isus i-a prevenit pe ucenicii Săi că în timp ce vor duce mesajul Evangheliei vor avea de întâmpinat împotrivire(vezi Luca 21:12; Ioan 15:20).

Când acţionăm la porunca Domnului şi propovăduim Evanghelia, existenţa potenţială a conflictelor nu poate fi negată.

Noi trăim într-o lume păcătoasă formată din oameni morţi din punct de vedere spiritual, o lume care zace în cel rău şi este condusă de diavolul, care caută să se împotrivească din toate puterile mesajului Evangheliei, prin urmare prezenţa conflictelor în confruntarea cu Adevărul este normală.

2. Identificarea conflictelor

Conflictele care pot apărea atunci când propovăduim Evanghelia sunt de natură diversă, dar scopul lor este acelaşi: să oprească înaintarea Adevărului şi să-l submineze.

În text, putem identifica cel puţin patru feluri de conflicte:

2.1 Conflicte teologice(19:8-9)

Pavel a predicat timp de trei luni în Sinagoga din Efes, dar unii iudei au arătat o opoziţie făţişă şi vehementă faţă de învăţăturile apostolului, cel mai probabil faţă de învăţătura cu privire la persoana lui Isus Cristos. Conflictul era de natură teologică şi s-a manifestat prin împietrirea inimii şi prin ponegrirea Căii Domnului.

2.2 Conflicte spirituale(19:13-20)

Fiii lui Sceva, un preot iudeu, s-au implicat în practicarea exorcismuluiAbsenţa unei convertiri reale i-a expus însă atacurilor demonice. Pe de altă parte, oamenii au recunoscut diferenţa dintre lucrarea acestor oameni şi lucrarea apostolilor, astfel încât lucrarea lui Dumnezeu a avut de câştigat din această confruntare spirituală.

Conflictul cu lumea demonică rămâne unul deschis până în clipa în care Domnul Isus îi va pune capăt definitiv prin trimiterea diavolului în Adânc.

2.3 Conflicte morale(19:21-41)

Cu puţin timp înainte de plecarea lui Pavel din Efes a avut loc o răscoală, al cărei iniţiator a fost Dimitrie. Acesta era un argintar care alături de mulţi alţii din branşa lui prosperau de pe urma cultului zeiţei Diana. Datorită interesului oamenilor faţă de zeiţă, ei făceau temple în miniatură pe care le vindeau celor doritori, afacerea devenind unafoarte profitabilă.

Când efesenii au început să fie receptivi la Evanghelia predicată de Pavel, afacerea argintarilor a intrat în declin. Dimitrie s-a răsculat invocând ca pretext religia, dar de fapt problema reală era determinată de câştigul material.

Probabil cele mai dese conflicte care apar în biserici sunt de ordin moral. Lăcomia, imoralitatea, minciuna, încălcarea unor principii ale Cuvântului şi alte lucruri asemănătoare devin motive de conflict.

2.4 Conflicte relaţionale(20:1-3)

Aşa după cum iudeii l-au invidiat pe Domnul Isus Cristos şi au invidiat succesul lucrării Sale, în acelaşi fel s-au manifestat şi faţă de lucrarea apostolului Pavel, căruia i-au pus piedici diferite şi i-au întins tot felul de curse.

Şi acest gen de conflicte s-a perpetuat în istoria bisericii. Oamenii se invidiază unii pe alţii din cauză că unii au succes mai mare, alţii îşi strică relaţiile datorită neînţelegerilor mărunte sau felului diferit în care văd desfăşurarea lucrării Domnului.

3. Învingerea conflictelor

Indiferent de natura conflictelor, un credincios autentic şi un slujitor matur, poate ieşi biruitor din orice conflict stârnit ca urmare a împotrivirii faţă de Evanghelia lui Cristos.

3.1 Biruinţă prin înţelepciune(19:8-9)

Dacă Pavel nu ar fi luat măsura înţeleaptă a separării grupului ucenicilor de cei interesaţi doar să întreţină un conflict continuu, cei dintâi nu s-ar fi putut maturiza spiritual şi comunitatea nou închegată ar fi ajuns dezbinată.

Dacă iubeşte cineva cearta de vorbe, noi n-avem un astfel de obicei şi nici bisericile lui Dumnezeu. (1 Corinteni 11:16)

3.2 Biruinţă prin perseverenţă(19:10-12)

O lucrare nu trebuie abandonată numai pentru că stârneşte conflicte. De multe ori, prezenţa conflictului este dovada că lucrarea aceea vine de la Domnul.

Eventual, poate fi regândită strategia, metodele de lucru sau abordarea, dar dacă lucrarea este a Domnului ea trebuie continuată cu perseverenţă indiferent de conflicte.

3.3 Biruinţă prin promovarea şi predicarea neştirbită a Cuvântului(19:10)

Pavel a continuat să-i înveţe pe ucenici Cuvântul. El şi-a asumat acest rol important cu deplină responsabilitate, iar nu după mult timp Dumnezeu a confirmat autenticitatea lucrării apostolului prin minunile nemaipomenite săvârşite între ei.

Succesul acesta a demonstrat că apostolul Pavel a ieşit biruitor din conflictul trecut şi că Domnul binecuvânta lucrarea făcută în numele Lui şi pentru El.

În acelaşi fel, Dumnezeu va da biruinţă celor care se îndeletnicesc cu predicarea corectă şi neştirbită a Evangheliei.

3.4 Biruinţă prin identitate în Cristos şi dependenţă de Cristos(19:13-20)

În timp ce fiii lui Sceva aveau o identitate spirituală incertă şi în mod evident nu-L cunoşteau pe Isus Cristos în mod personal, nici nu exista o relaţie personală cu El, identitatea apostolului Pavel era cunoscută chiar şi în iad.

Demonii au cunoştinţă de natura relaţiei pe care o au oamenii cu Dumnezeu. Acolo unde există credincioşi care depind în totalitate de Domnul Isus Cristos iar identitatea lor este bine definită, victoria în conflictele spirituale nu este probabilă, ci pe deplin garantată.

3.5 Biruinţă prin înfruntare(19:13)

Conflictul cu diavolul rămâne deschis până la aruncarea acestuia în Adânc (Apoalipsa.20:3).

Niciodată nu ni se spune în Scriptură să fugim de diavolul sau să evităm lupta cu el, ci să-l înfruntăm.

Supuneţi-vă, dar, lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi (Iacov 4:7).

Desigur, înfruntarea cu succes este posibilă când suntem ai Domnului, umblăm în dependenţă de El şi acţionăm la porunca Lui.

Fiii lui Sceva numai „au încercat să cheme Numele Domnului”. Este evident că Domnul a lipsit din înfruntarea aceea.Diavolul nu trebuie întărâtat, ci înfruntat în Numele şi puterea Domnului de către credincioşii echipaţi cu armura lui Dumnezeu(Efeseni 6:12-20).

3.6 Biruinţă prin evitare(19:30-41; 20:1-3)

Unele conflicte pot fi câştigate, evitându-le. A te lupta chiar şi verbal cu o mulţime înfuriată ca aceea din Efes, ar fi fost lipsă de înţelepciune.

Conducătorul cetăţii s-a dovedit a fi un om priceput, care s-a folosit de argumente logice, civice, juridice şi legale pentru a potoli conflictul dintre mulţime şi apostoli, care era gata să degenereze. Nu trebuie să ne lăsăm antrenaţi în orice conflict, iar dacă acesta a putu fi evitat şi lucrarea poate continua, înseamnă că am ieşit biruitori.

Cineva a făcut observaţia că „într-adevăr Domnul l-a izbăvit pe Daniel din groapa cu lei dar nici el nu a încercat să-i tragă de coadă”.

3.7 Biruinţă prin loialitate deplină faţă de Domnul  (1 Tesaloniceni 2:4)

Când predicăm Evanghelia noi nu trebuie să fim pe placul oamenilor în dorinţa de a nu stârni conflicte şi controverse.

Deseori, conflictele apar ca urmare a diferenţei dintre valorile împărtăşite. În astfel de situaţii avem nevoie să ne amintim că suntem chemaţi să vorbim pentru a fi pe placul Domnului şi nicidecum pe placul oamenilor.

Aplicaţii

Admiterea realităţii existenţei conflictelor este o atitudine normală şi necesară pentru a fi pregătiţi de confruntare.

Când se iveşte un conflict, este nevoie să stabilim natura lui, pentru a putea lupta mai eficient.

Indiferent de natura conflictelor, trebuie urmărit binele Evangheliei.

Lucrarea Evangheliei nu trebuie abandonată din cauza conflictelor pe care le stârneşte. Mesajul Evangheliei trebuie dus mai departe, cu perseverenţă.

În ciuda împotrivirii şi a conflictelor, Evanghelia trebuie predicată fără a ciunti ceva din ea.

În conflictele de natură spirituală au sorţi siguri de izbândă cei ce sunt ai Domnului şi trăiesc într-o relaţie apropiată cu El.

Să nu fugim niciodată de conflictele cu diavolul, ci să-l înfruntăm îmbrăcaţi cu armura Duhului.

Dacă un conflict cu alţi oameni poate fi evitat, trebuie să avem înţelepciunea să-l ştim evita.

Noi nu trebuie să facem lucrarea Domnului căutând să evităm conflictele cu orice preţ.Cel mai important lucru în propovăduirea mesajului Evangheliei şi în trăirea vieţii de credincios este să fim pe placul Domnului.

Sugestii practice

Încercaţi să identificaţi conflictele cu care se confruntă biserica voastră în acţiunea de vestire a Evangheliei.

Descoperiţi care este natura conflictelor cu care vă confruntaţi.

Prezentaţi bisericii cum aţi rezolvat un conflict din trecut cu oponenţi ai Evangheliei Domnului.

Împărtăşiţi adunării experienţa câştigării unor conflicte spirituale şi care au fost factorii importanţi care v-au adus biruinţa.

Mărturisiţi adunării dacă cumva sunteţi antrenaţi într-un conflict în care este în joc soarta Evangheliei sau imaginea de creştin şi cereţi bisericii să se roage pentru biruinţă după voia Domnului.

Întrebări pentru discuţii

Discutaţi cu privire la felurile de conflicte posibile.

Stabiliţi la ce fel de conflicte este mai expusă biserica voastră.

Care este atitudinea bisericii faţă de conflictele determinate de vestirea Evangheliei?

Cum face faţă biserica locală confruntării cu conflictele morale şi relaţionale care pot apărea în interiorul bisericii?

Cum alege biserica să lupte de aici înainte în vederea biruinţei în conflicte?

Păstor Daniel Chereji

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Postat in: De catre: iunie 14, 2017