După naşterea în smerenia ieslei, Domnul Isus continuă ascultarea de Tatăl prin împlinirea a “tot ce trebuie împlinit” (Matei 3:15) arătând, din nou, tuturor oamenilor smerenie şi supunere faţă de Dumnezeu.
Apostolul Ioan Îl prezintă pe Domnul Isus ca fiind “Mielul lui Dumnezeu” ce are misiunea de a ridica păcatul lumii în care a păşit. În Vechiul Testament Dumnezeu introduce conceptul de Miel smerit (Isaia 53) sacrificat pentru păcat, iar singurul Miel ce poate ridica păcatul lumii este Isus.
Exemplul Domnului Isus de smerenie este preluat şi de apostolul Ioan, prin faptul că mărturiseşte limitarea lui compativ cu existenţa infinită a Mântuitorului (Ioan 1:30).
Ioan ştie rolul pe care îl are în relaţia cu Domnul Isus, şi anume, de a-L face cunoscut celorlalţi oameni (Ioan 1:31). Ioan este martorul autentic al botezului Domnului Isus.
Misiunea Domnului Isus este realizată în ascultare de Tatăl, care L-a trimis în umilinţă şi in chip de rob (Filipeni 2:6-7).
Misiunea Domnului Isus a fost realizată prin sacrificiu personal, însoţit de smerenia în ascultarea de Tatăl (Filipeni 2:8).
Misiunea înseamnă deplasarea unei persoane într-o altă zonă geografică, cultura şi limbă nouă, cu scopul de a face adevărul disponibil şi în acea cultură. Venirea lui Hristos în această lume este realizată prin încarnarea Lui într-o iesle, luând chip de om. Astfel că, exemplul misionar al Domnului Isus este demonstrat de atitudinea de smerenie pe care El a avut-o venind într-o lume ostilă.
Misiunea Domnului Isus a fost realizată în smerenie, ca un miel. În ce ne priveşte, principiul smereniei în misiune este deosebit de important, deoarece nu noi oamenii suntem importanţi, sau instituţiile pe care le folosim pentru a face lucrarea, ci Dumnezeul pe care-L prezentăm celorlalţi (Ioan 1:30).
Smerenia vine împreună cu pocăinţa, de care avem nevoie zilnic, pentru a putea face lucrarea în curăţie. E nevoie să asimilăm şi noi astăzi adevărul biblic al slujirii în smerenie. Mândria distruge lucrarea de misiune şi denotă încrederea noastră în capacitatea proprie, nu în puterea lui Dumnezeu ce poate mântui oamenii.
Din exemplul apostolului Ioan vedem că un misionar este un martor al lui Dumnezeu cu privire la ceea ce a văzut (Ioan 1:34). Mărturia lui s-a bazat pe adevăr.
Smerenia nu este egală cu simplitatea, ci cu alegerea de a sta în ascultare şi dependenţă de Dumnezeu în fiecare moment al lucrării.
• Pe cine dorim să scoatem în evidenţă prin lucrarea noastră de misiune?
• În urma lucrării de misiune, de cine îşi aduc aminte oamenii, de noi sau de Dumnezeu?
• Am demonstrat o atitudine de smerenie atunci când am fost implicaţi în lucrarea de misiune?
• Ce consecinţe pot fi atunci când facem misiune fără smerenie?
• Ce trebuie să schimbăm pentru a cultiva o atitudine de smerenie şi ascultare faţă de Dumnezeu în lucrarea noastră de misiune?
Alexandru Vlasin, misiunebaptista@gmail.com
Membru al echipei de redactare a Calendarului de Studiu 2014
Postat in: Studiu Biblic De catre: betel January 3, 2014
